Amalia si ursuletul de plus al tipei roz

Cu siguranta ati auzit de intamplarea cu ursuletul de plus a Amaliei Enache din aeroport. Nu, ursuletul nu era al Amaliei, intamplarea doar, ursuletul de plus era al unei tipe roz. Aceasta tipa roz nu a vrut sa ii dea copilei Amaliei ursuletul ei de plus. Eu nu vreau sa zic ca femeia roz a gresit ca nu i l-a dat, nici ca bine a facut, nici ca Amalia a gresit ca i-a pus tipei roz poza la zidul rusinii, nici ca n-a gresit, ca de aia nu mai pot eu.

Mie alte aspecte mi s-au parut importante in toata povestea asta. Doua aspecte m-au ingrozit de-a dreptul, si anume:

1. judecand dupa comentariile de pe Facebook, mi se confirma din nou ca romanii sunt o natie de oameni prosti si rai. Atata scuipat au in gura de zici ca-s fiare turbate.

2. e un exemplu clar de ce copiii nu trebuie expusi pe social media, mai ales cand ai de-a face cu punctul 1. Nu vreau sa reproduc apelativele cu care a fost scuipata copila aia, saraca, si as zice ca Amalia aici a gresit cu adevarat.

7 răspunsuri la “Amalia si ursuletul de plus al tipei roz”

  1. Copilul trebuie sa invete ca exista limite , altfel dezamagirea in viata este mare . Cu cat intelege mai tarziu acest lucru cu atat afectarea personala pana la depresii este mai serioasa . Sunt din ce in ce mai uimita de numarul crescut de depresii la teenage-ri .Astea nu apar peste noapte . Se construiesc in ani . Parintii ii protegeaza atat de mult si le ofera totul incat cand ajung la o varsta critica nu reusesc sa inteleaga de ce lumea reala nu e la fel cu ei . Se vorbeste mult despre millennials . Dar este o alta discutie asta .
    Ce s-a intamplat e un exemplu marunt . Cum au reactionat romanii … nimic nou sub soare . Madam Enache prb era socata ca cineva poate refuza ceva unei vedete ca ea …. Romanii nu inteleg notiunea de ” my space ” . Si ca e dreptul cuiva sa spuna ca nu vrea sa fie atins el sau ceea ii apartine .

    • Nu avem de unde sa știm cum isi educa Amalia Enache copilul. Faptul ca e răsfățat si ca ar crede ca i se cuvine orice este o judecata aiurea, aspra si nelalocul ei pentru un copil de 1 an si jumatate, pe baza unui fapt, cum ai zis si tu, mărunt. Poate maica-sa era obosita, poate era prea nervoasa si a facut o greșeală nașpa ( nu o scuz, doar caut niste explicații pentru o fapta a unei femei care mie întotdeauna mi s-a parut super decenta comparativ cu fauna vedetismelor din Ro). Nu poate fi copilul judecat pentru asta, ba copilul nici nu trebuie adus deloc in discuție.

    • NU am judecat copilul . Ci atitudinea mamei . Pentru ca ea a gresit major , nerespectand dreptul la viata privata/ la spatiu privat al cuiva . Si ca „VIP” ar fi trebuit clar sa stie asta .
      In viitor ai sa intelegi ce spun despre educatie . E greu sa crezi ce spun eu acum . Ai sa vezi in ani . In perspectiva . Asa cum acum 1 an vedeai lucrurile altfel , asa le vei vedea si peste 3-4-10 ani . Diferit .
      Iar eu cand afirm cele de mai sus ma gandesc in primul rand la copil . El va suferi . Mult mai serios si mult mai mult peste 10 ani decat o face acum .
      A imparti ( share ) . Cuvantul Nu . A nu lovi( musca) . Mine and yours . Sunt notiuni pe care le incepi din primul an . Fac parte din procesul de educatie . Nu trebuie asteptata scoala pentru asta . Fara asta copilul va suferi . El , nu altii .
      Nu mi-o lua in nume de rau . Tu faci exact cum simti . Eu iti spun doar ceea ce am invata in anii de pediatrie , ce am invatat in experienta si observatia clinica de 30 de ani .
      Intodeauna ramane liberul arbitru . Ai cerut o parere . Am oferit-o .
      Sau ca sa folosesc o expresie favorita ” In my opinion ! ” ( good wife – super serial daca nu l-ai vazut ! 🙂

  2. Nu stiu unde a fost scandalul pe social media, insa am dat o cautare si am citit intamplarea in ziare. Deci n-am inteles de ce cineva trebuie sa-i dea copilului Amaliei, proprietatea lui privata, pentru ca altfel… rusinica ? E stapinul universului, sau ce ?
    E ireal cum oameni decenti in aparenta se transforma in niste monstri de nesimtire imediat ce fac copii si considera ca totul li se cuvine, omenirea trebuie sa-si plece genunchii in fata copiilor si a problemelor lor parintesti. Am vazut transformarea asta peste noapte, la multi dintre cunoscutii mei. Desigur, sunt si exceptii, dar alea sunt exceptiile.

    • Sunt de acord cu tine. Niciunui copil nu i se cuvine by default bunul altcuiva. Nu conteaza motivele, circumstanțele, nimic. Scandalul a pornit insa pe Facebook si abia apoi a fost preluat in ziare. Amalia Enache a postat pe pagina ei un text din care, intr-adevăr, se putea intelege ca ea ar fi avut pretenția ca femeia aia sa ii dea un pic ursuletul si fetiței ei, desi ea nu asta a spus. Eu am citit textul original pe pagina ei, pe care ulterior l-a șters. Probabil sub influența faptului ca se intorcea din Brazilia facea o comparație de atitudine a oamenilor fata de copii in general. Spunea ca in Brazilia lumea este mult mai relaxata, iar in Romania oamenii sunt foarte încrâncenati, chiar si cand e vorba de copii.

      Faptul ca a postat poze in care i se vedea clar fata femeii aleia in roz a fost foarte urat din partea ei. Si eu consider ca a gresit foarte mult la faza asta si niste scuze publice ar fi binevenite.

      Pe mine comentariile insa m-au șocat. Nu faptul ca ii atrăgeau atenția ca a gresit, ci modul de exprimare a unora si ura lor, mai ales cele la adresa copilului aluia care, sărmanul, chiar nu are nicio vina.

    • Am fost intr-o situatie similara, cind aveam in camera un soricel de plus,daruit de un baiat pe care il iubeam. A venit in vizita prietena mea cu copilul de 3 ani care l-a vazut si a inceput circ si panarama. Cu insistente de la mama lui (cum e moda in Romania ) ca soricelul sa i-l dau macar sa se joace cit sta in vizita si mi-l inapoiaza.
      Ei bine, cind sa plece… circ si panarama si mai mare ca e soricelul lui. Tavaleala cu urlete. Eu siderata, ca nu imi puteam imagina ca vreun parinte intreg la minte ii permite propriului copil sa se cace in autoritatea si in cuvintul lui de parinte si asta in public, cu spectatori. Mama lui mi-a zis senina ca asta e, nu-i putem lua jucaria copilului ca e copil si sufera, lasa ca tu poti renunta la jucarie si da-i-o de tot copilului !
      Cum eram mica si proasta, am pus capul in pamint, am oftat si am cedat. Lucru pe care azi nu l-as mai face in ruptul capului.


%d blogeri au apreciat: