Place Nouveau

Exista, de fapt, un lucru pe care mi l-as dori anul asta in mod special. Nu sa citesc mai mult, ci sa gasesc carti bune de citit, ca aceasta a doua conditie o va indeplini automat si pe prima. Deja am inceput anul acesta cu dreptul, iar vacanta aceasta am citit la foc automat ca altceva mai bun oricum n-am avut de facut. Imi place la nebunie cand termin o carte buna doar ca sa incep una si mai buna.

Am terminat Then She Was Gone, de Lisa Jewell. Au fost zile in care citeam ore intregi fara saturatie. A fost o experienta destul de noua pentru mine pentru ca, de obicei, nu citeam inainte thrillere sau carti politiste, considerandu-le carti usoare si inutile, iar, in ultimii ani, nici prea multa fictiune n-am mai citit. Preferam memorii sau macar ficiune la persoana I (care sa nu paraseasca sfera realului), ori, cel mult literatura clasica. Dar atat de tare m-a antrenat suspansul cartii acesteia ca anul asta cred ca voi da credit doar cartilor de genul acesta. Din care nu invat neaparat ceva, dar care imi ofera o aventura senzoriala extraordinara in momentul lecturii. Este o forma de escapada din lumea reala, atat de necesara uneori, care mie, cel putin in vacanta aceasta, mi-a dat dependenta.

Cartea asta nu mi-a revelat cine stie ce chestii, nici genul ala de zici ca ti-a schimbat viata n-a fost. Din punctul acesta de vedere a fost, de fapt, o lectura usoara, desi nu maculatura, asa ca altceva decat sa povestesc subiectul, n-am ce sa scriu despre ea. Va voi scuti, evident, ca-l puteti afla si singuri daca vreti. A fost insa asa de palpitanta, ca de cand o lasam din mana nu ma gandeam decat la momentul cand o voi relua. Daca n-as fi avut si ceva obligatii mai mari care, din cand in cand, sa ma opreasca din lectura, as fi citit-o pe toata deodata. Pe scurt, este vorba despre o adolescenta care dispare pur si simplu, interesant fiind nu c-a disparut, nici cum a disparut, ci de ce a disparut. E cu ceva psihopati. Mi-a dat cumva impresia ca nu disparuta e personajul principal, ci aia care a facut-o sa dispara. In fine, nu am intrat sa va recomand cartea asta sau nu, ci pentru ca am avut o revelatie vizavi de ea. Daca ma deschid si la alte tipuri de lectura, s-ar putea sa nu ma mai plang, ca-n primul paragraf, ca n-am ce citi de-a lungul anului. Acum citesc Circe, de Madeline Miller, fantasmagorii de care eu n-am citit aproape niciodata inainte. E absolut fantastica!