Ieri dimineata, cautam in sertarele din baie un ruj. Aveam buzele crăpate de la vânt si nu stiu ce mi-a venit c-am zis sa le înroșesc si mai tare. N-am gasit niciunul. Si nu pentru ca am atatea de le-am rătăcit, ci pentru ca nu am niciunul. Daca speram ceva era sa gasesc vreunul expirat sau vreunul uitat de cineva care-o fi fost pe la mine, ca eu nici macar nu stiu de unde sa cumpar rujuri. In afara de un creion negru, pe care il mai si folosesc din cand in cand, ca-mi da mie impresia ca-mi ascute si mai tare privirea inteligenta, eu nu am niciun altfel de produs de machiat in casa. Nu intru niciodata in raioanele de cosmetice din magazine, iar daca ma nimeresc pe-acolo, sunt sigur cu altcineva. Singurele chestii de înfrumusețare, care sunt, de fapt, mai mult de îngrijire, in care investesc ceva bani, la sensul ca-mi iau numai produse de calitate, sunt un cleanser bun de fata si o crema hidratanta, una singura pe care o folosesc si ziua, si noaptea. In rest, mai folosesc si parfumuri, atunci cand nu uit sa ma dau. Am descoperit unele care costa vreo $400 sticluta, de fapt fiola, si care m-au facut sa strâmb din nas la cele luate de pe la Sephora. Se numesc Le Labo si as îndrăzni sa-mi si cumpar unul, dar nu ma pot decide pe care: Lys 41, The Noir 29, Bergamote 22, Santal 33, Rose 31. Le-am incercat pe toate in sample si tind sa cred ca asta din urma imi place cel mai mult. Ma gandeam ca as putea sa ii spun lui Bobescu ca asta mi-as dori de ziua mea, dar cum n-am barbat pe care sa-l impresionez cu chestii din astea, nu-mi ramane decat sa ma gandesc in continuare.
N-am fost dintotdeauna asa. De fapt, cand eram in Romania, imi cumparam cosmetice. Pe atunci imi si mancam rujul, ca-mi luam din alea scumpe de nu-mi mai rămâneau bani si de mancare. Daca acum pregătirea mea pentru job e de 10 minute, cu tot cu spălat pe ochi, pe-atunci era de cel putin inca o ora, ca sa si trag creionul ala cu precizie pe dunga ochilor dura ceva. Cand nu aveam machiaj pe fata, lumea nu ma recunoștea. Intelegeti de aici nu ca eram urata, ci ca aratam diferit si lumea nu era obisnuita sa ma vada asa. Nici macar eu nu eram obisnuita sa ma vad asa. In Canada venind insa, m-am reinventat. Nu intenționat, dar asa s-a intamplat. Aici nimeni nu ma stia nici machiata, nici nemachiata, si cum am observat ca tendința locală e de la natural spre împuțit, m-am adaptat. Femeile, si barbatii, prin mediul prin care ma învârt nu folosesc make-up, sau daca il folosesc e suficient de discret s-o stie numai ei, iar policy-ul firmei, daca ma refer la job, dar ca peste tot, e “scent free”. Folosirea parfumurilor e considerată harassment olfactiv. Flavor-ul de curry, adica de transpirație, e acceptat si daca iti muta nasul, ca e natural dar, mai ales, PC. Nu stiu daca am fost numai influențată de mediu, sau m-am si lenevit, nemaigasind justificarea necesară a-mi pierde timp cu ceva ce oricum nimeni nu baga de seama, cert e ca, mai ales acum de cand cu Catiusa, singurul lux cosmetic pe care mi-l permit e un dus. Dar si ala cand nu uit!

16 răspunsuri la “Iar am uitat sa ma dau cu parfum 🤭”
Imi amintesc cind eram in ultimii ani de liceu, toate eram festite care mai de care. Eram ca maimutele, faceam si noi ce vedeam la fetele mai mari. Toate eram cu ruj, cu rimel si culori pe la ochi, ca asa era modelu’ si ne uitam urit la profele care ne spuneau ca suntem frumoase naturale si nu aveam nevoie de mchiaj, dar ele erau mai festite ca noi …
Dipa ce am mai crescut si am mai scapat de complexe, am putut vedea povestea cu machiajul in toata penibilitate alui : dresj ca sa faca bani de pe urma complexatelor. Cu barbatii nu au sansa sa-i lamureasca ca e musai sa-si vopseasca fata, ca altfel arata rau si nu o sa-i ia nimeni in casatorie, bl-bla. Cu femeile le tine pinza … Nici eu nu folosesc machiaj, ca nu se asorteaza cu pijama si cu treningul.
Mi-a venit sa scriu chestia asta dupa ce am citit pe un blog ca industria cosmetica e estimata la 170 de miliarde de dolari in lume, Europa fiind lider (cel mai sigur Europa de Est). Am avut un LOL cand m-am gandit cat contribui eu la suma asta.
Eu pe unde am fost miroase des a parfumuri. Mi se pare absolut tembela politica de scent free si personal as ignora-o. ‘Ce vrei dom’le asa miros eu natural, a Givenchy. Altul cum pute a whatever’. Scent free nu exista, toata lumea imprastie mirosuri, eu prefer sa nu fie cele naturale. La fel, pe o gramada de femei le vad machiate (uneori tencuiala heavy si nu lucreaza la Sephora), poate Toronto e altfel?! Un oras cosmopolit si ipocrit prin definitie.
Cat despre nimeni nu baga in seama… eu sint convins ca toata lumea baga in seama dar nu se manifesta. Imaginea conteaza indiferent de ce se spune pe gura.
Apropos de parfumuri scumpe, vazusem un youtube in care unul a testat anecdotal care dintre parfumurile lui plac la fete (femei tinere). Avea si de 300$ si de 15$. Doar unul din cele scumpe a mers, dar in genere cele ieftine au avut success.
P.S: Imi place coafura din poza!!!
Mike, aici te contrazic o tzara. Politica de “scent free” nu e tembela deloc. Eu am la job o tipa pe care incepe sa o doara capul daca simte mirosuri prea puternice de parfum. Sincer, nici eu nu le suport. Nu ma deranjeaza o adiere fina, dar daca lasi dara dupa tine, incep sa te privesc cu alti ochi. Nu e adevarat ca toata lumea imprastie mirosuri. Daca te speli zilnic si folosesti deodorant, fie el fragrance free sau nu, nu puti.
Dap, Toronto e altfel.
Imaginea conteaza, e adevarat, dar asta nu inseamna ca daca m-as tencui as avea o imagine mai buna.
Apropos de parfumuri, asta e cel mai bine mirositor parfum pe care l-am mirosit eu, ever. Am testat o gramada, nimic nu a batut asta, plus ca persista toata ziua. Si e ieftin . https://www.walmart.com/ip/Gucci-Rush-Eau-De-Toilette-Spray-for-Women-1-7-oz/26124611
Acum ca m-ai facut curioasa, o sa il caut si eu. Eu nu am un parfum preferat, cand aleg un parfum ma ghidez dupa inspiratia de moment. La un moment dat imi placea Anais Anais, de la Cacharel, dar nu l-am mai cumparat demult. Acum am pe-acasa Aqua di Gio, Hugo Boss (si asta imi place) si inca vreo cateva de mai demult, dar le folosesc din an in pasti. Sample-urile astea de la Le Labo insa imi plac la nebunie. Nu stiu daca faptul ca sunt asa de scumpe face diferenta, avand in vedere ce zicea Mike mai sus cu filmuletul de pe youtube, dar asta e feelingul meu acum, dupa ce le-am incercat, ca alea pe care le-am avut pana acum de pe la Sephora sunt bleah…
Parfumul il gasesti si pe la Shoppers Drug Mart ca sa faci un test, ca la Walmart nu se poate. Eu l-am descoperit la o colega care a venit la job parfumata si toate am vrut sa stim ce parfum miroase atit de bine. M-am dus si mi-am cumparat si eu, si apoi ma intrebau pe mine femeile pe strada cum se numeste parfumul, ca prea bine miroase. Acuma, nah, asta nu e o garantie ca o sa iti placa si tie, dar sunt curioasa cum ti-a plcut, sau nu ti-a placut …
O sa il cer de test. Mi s-a intamplat si mie odata sa merg la job data cu un parfum care i-a placut atat de mult unei colege ca alta colega i l-a facut cadou de ziua ei. Mi-am adus aminte de chestia asta ieri, dar nu mai tineam minte cum se chema, ca asta s-a intamplat prin 2014. Stiam ca incepea cu G si m-am gandit ca poate e chiar asta de ai zis tu, doar ca tineam minte ca arata altfel cutia. Am intrebat-o pe colega care l-a cumparat daca isi mai aduce aminte, si a cautat in Amazon Order History si mi-a zis Guess Seductive. Deci era intr-adevar cu G, dar nu acelasi. Mi-a placut si ala f mult si e chiar mai ieftin decat Gucci.
Cea mai funny poveste a mea cu un parfum a fost cand mi-am luat eu unul care mirosea a ploaie 😂. Demeter Rain. Cica singurul parfum care miroase a ploaie. Lasand la o parte faptul ca a venit sticla sparta de pe Amazon si a trebuit sa mut ce mai ramasese din el in alta sticla, atat m-am chinuit sa-mi dau seama daca miroase a ploaie sau nu ca pana la urma l-am facut sa miroase asa, prin autosugestie. Daca mi-ai fi dat sa miros chestia aia fara sa stiu a ce trebuie sa miroase, ti-as fi zis ca a nimic (nu toate parfumurile au mirosuri pe care le poti asocia usor cu ceva), dar pentru ca stiam, am inceput sa cred si eu ca miroase a asfalt ud 😂 cum vazusem printr-un review ca scrisese cineva.
La mine la birou sunt multe tipe machiate, unele chiar un pic cam strident pentru birou. E clar ca sunt mult mai putine tipe super aranjate fata de Romania, unde rar vedeai pe vreuna nemachiata deloc, dar sunt destule si aici care pun mult accent pe cum arata. Fosta mea sefa de exemplu, petrecea cred ca mai mult de o ora zilnic sa se gateasca. Era si obsedata sa isi intinda parul ca il avea cret si si-l spala si intindea in fiecare dimineata. Fiecare cu piticii lui. Eu mereu cand ma tund zic la coafor sa il tunda in asa fel incat sa nu necesite altceva decat dat o data de doua ori cu peria prin el, ca n-am timp de aranjat in fiecare dimineata.
Referitor la machiaj eu am acelasi ritual de vreo 20 de ani si imi ia vreo 5 minute. Cred ca ma pot machia si cu ochii inchisi.:) Chiar imi amintesc ca m-a intrebat cineva o data cat imi ia sa imi fac asa linii perfecte la ochi si a facut ochii mari cand i-am spus ca imi ia 5 minute cu totul: creion, rimel si ruj.
Eu n-am la job tipe care se machiază. De fapt, cand apuca pe vreuna sa se dea cu ruj, observ imediat pentru ca nu sunt obisnuita sa o vad asa. Mi s-a intamplat asta de doua ori.
Ar fi absurd sa zic ca pe aici nimeni nu se machiază, dar este de departe vizibil ca femeile dau o importanta mult mai mica aspectului ăstuia, si aspectului in general. Exista mult mai putin body shaming si femeile au, daca nu mai multa incredere in ele, sigur mai multa durere in cur. Din motivul acesta este mai usor aici, decat acolo, sa scapi de complexe, daca ai asa ceva. Eu am avut si culmea, pe atunci aratam mai bine decat acum.
Eu nu cred ca e doar Canada ce te-a facut sa scapi de complexe. In general adolescentele au mai multe complexe decat femeile adulte. Cu trecerea timpului si maturizarea incepi sa realizezi ca anumite lucruri nu sunt importante si in general vezi viata cu alti ochi. La 18-20 ani nu prea stim nici pe ce planeta suntem.
Mie chiar mi se pare amuzant cand ii aud pe unii zicand ce n-ar da sa mai aibe 20 de ani. Eu ma simt mult mai bine in pielea mea acum decat cand aveam 20 si chiar mi se pare ca arat mai bine decat la 20, asta pentru ca apreciam alte lucruri atunci decat acum.
Dar probabil ca ai dreptate si pentru adolescente e mai usor aici, nu stiu, ca nu cunosc, dar ma gandesc ca poate e mai putina presiune sa arate intr-un anumit fel, desi cu toata social media asta de care noi nu am avut parte e posibil sa aibe mai multa presiune sa arate un anumit tip de imagine mai ales online.
Da, de aia ziceam si eu in finalul textului ca poate n-a fost doar mediul, ci si faptul ca acum am alte prioritati dimineata si nu-mi mai ramane timp si de machiat, dar in cazul meu a contribuit si mediul foarte mult, si nu neaparat voluntar, ba poate fara sa-mi dau seama. Si nu numai la machiat, dar si la haine. Nu ma imbrac si nu-mi cumpar haine la moda, ci numai comode. Daca alea-s si la moda, whatever, I don’t care. Si cea mai de gala recuzita a mea trebuie sa fie in primul rand comoda ca sa o imbrac. In viata de zi cu zi, jobul e cel mai solicitant din punctul asta de vedere, unde oricum ma imbrac cu pulover si blugi, cand nu sunt ca azi, in leggings si hanorac. Politica firmei nu permite teoretic, practic, ca n-am contact direct cu clientii, nimeni nu baga de seama. Iar daca baga, mai trebuie sa-mi si zica, iar daca imi zice, atunci mai vad eu.
Prin comparatie cu Canada, in Romania femeile sunt impopotonte ca turca de Anu’ Nou. Majoritata au sprincene desenate cu markerul, bot de rata alea tinere, par vopsit, festite pe fata, culori pe la ochisi arata sinistru, sinistru, paparude in toata regula. Plus haine care mai de care mai incomode, insa ” la moda” ( in traducere, de la sexy la vulgar ), ca acolo e tragedie daca nu esti in rind cu restul paparudelor. E fix cum zici tu, Francisca, vii in North America si iti zboara fluturii din cap, scapi de complexe fra erapie, just becouse .
Eu am ramas masca in noaptea de Anu’ Nou ca tot mi-ai adus aminte. Am fost la prieteni si am zis sa ne uitam o tzara la TV la romani. M-am scandalizat si nu alta. Erau dansatoarele alea de la emisiune in p*** goala, ma scuzati, de ziceai c-am nimerit programe porno. Mi-am adus aminte ca asa-i acolo, cu cat mai subtirel imbracata si mai gros machiata, cu atat mai frumos 👏👍
De cand am venit in Ca nu am mai pus machiaj deloc (si cand zic machiaj, ma refer la creion de ochi si ruj, ca altceva nu foloseam). De fapt, nici in Ro, de cand am avut copiii nu m-am mai machiat. Odata, cand mi-am dat dat cu creion dermatograf, m-a intrebat fiu-miu (avea vreo 3 ani) ” Mami, de ce te-ai zmagalit la ochi?” Cred ca atunci a fost ultima data cand m-am machiat.
Acum, mi se pare pierdere de timp si bani. Poate cand esti tanara crezi ca asa atragi un barbat, dar cu varsta intelegi ca barbatul nu la machiaj se uita, ci la altceva 😉 Mai degraba, machiajul e o arma pe care o folosesti ca sa intri in competitie cu alte femei (asa cum indienii se vopseau pe fata ca sa se duca la lupta).
Din ce am observat eu pe aici, polonezele, romancele si iraniencele se machiaza de obicei, nu ma refer la pustoaice, ci la femeile >30 ani.
Am ras la faza cu „mami, de ce te-ai mazgalit pe la ochi?” :). Eu cand avea Catiusa 3 luni m-am dat o data cu parfum si ea a inceput sa planga ca nu ma mai recunoastea. Nici macar nu ma machiasem, dar probabil ma stia mai bine dupa miros. De-atunci nu m-am mai dat o vreme si acum rar imi aduc aminte sa folosesc unul. Machiajele nu-mi mai trezesc niciun interes (in afara de creionul meu negru, dar si ala foarte discret), dar parfumurile imi plac.