Chiar daca nu par, eu sunt o tzara mai sociopata din fire, n-am avut niciodata prea multi prieteni, pentru ca am fugit de ei. Deci, sa ne intelegem. Nu am prieteni multi nu pentru ca n-am stofa de om pe langa care sa se aciueze lumea, uitati-va ca pe blog am reusit sa strang ceva (sper ca sunteti prietenii mei si de aia intrati pe-aici 😋), ci pentru ca eu pot bea o cafea foarte bine, chiar mult mai bine, doar in compania mea. Pe blog nu ma deranjeaza lumea prea tare pentru ca imi ofera o combinatie mai reusita decat daca as incerca asta in realitate. Sunt singura, dar nu vorbesc singura. E bine deci sa am prieteni atata vreme cat sunt imaginari.
In fine, din cauza asta pe mine inainte ma cam speria sa am copil pentru ca ma gandeam cu groaza ca eu nu voi avea prieteni (cu copii, eu abia aveam fara) si, mai ales, nici nu voi fi in stare sa-mi fac, pe care sa-i invit la zilele de nastere, pe care sa-i invit pe-acasa pe la noi sau sa mergem pe-acasa pe la ei sa se joace. La playdate, cum se zice. Ma, dar cumva si din punctul asta de vedere sunt altfel acum. Daca inainte, cum ziceam, cum se apropia unul de mine, cum fugeam, acum, dimpotriva, am inceput eu sa fiu cea care ma apropii si daca se poate, sa ma si lipesc. Criteriul principal (si singurul): sa aiba copii. Daca se poate si de varsta Catiusei, gata, suntem cei mai buni prieteni. Aseara, de exemplu, am iesit un pic in spatele blocului sa batem mingea si ne-am intalnit cu Iukta, o fetita de sta pe palier la noi. Invata sa mearga pe bicicleta. Cativa stropi de ploaie au fost de-ajuns sa ne mutam cu totii in casa la ea, si Catiusa sa aiba astfel o seara de pomina, de care sa ne povesteasca si-n somn cum a fost ea la “bisina” (vecina) si s-a jucat cu “tebabu” (elefantul), “alan” (lion) si “dibepa” (girafa) de-a “doco” (doctorul). E foarte haioasa ca isi ia o postura si-o voce de povestitor, si repeta pana incepe sa ne doara capul ce-a facut ea de ca si cum noi n-am fi fost acolo.
Zilele astea, daca nu chiar in seara asta, planuim s-o invitam la noi la un playdate pe Iukta si pe Carla, prietena ei din “taban” (tavan). E o fetita, si romanca pe deasupra, care sta chiar deasupra si pe care Catiusa o iubeste, ca pe-o sora pe care nu o are. Dar ce nevoie ai sa-ti faca mama o sora cand poate sa-ti faca atatia prieteni?! 😉
Place Nouveau 