Sincera sa fiu m-am gandit daca sa va zic asta sau nu. Nu de alta, dar nu vreau sa va fac invidioși. Chiar nu sunt genul care sa se simtă bine făcându-i pe altii sa se simtă prost. Va povesteam un pic mai la vale ca am avut niste probleme cu o inundație. Ii zic inundatie ca intr-adevar sa para ceva grav, ca in realitate vreo trei scânduri de parchet au fost umflate din cauza câtorva picături de apa scurse din sistemul de aer condiționat, si si alea s-au desumflat intre timp. Ar fi putut sa fie si mai rau, daca Bobi, cu al sau simt al proprietații foarte dezvoltat, nu ar fi observat imediat. A alertat la acea ora tarzie securitatea blocului, a venit instalatorul la miezul noptii, pe scurt, v-am mai povestit, problema a fost rezolvată repede. Ce a urmat insa a durat mai mult. A urmat un du-te-vino nesimtit cu managementul, care nu voia sa isi asume paguba, pe motiv ca tot ce se intampla in interiorul apartamentului e responsabilitatea proprietarului, iar in plus, parchetul e considerat „upgrade”, un motiv in plus sa-i doara in cur. Pana la un punct e adevarat asta. Asa e legea blocurilor, n-ai ce-i face, doar ca nu a fost ca si cum am scapat eu găleata pe jos cand dadeam cu mopul sau am plecat la plimbare si am uitat robinetul deschis, inundația s-a produs din cauza unei mentenanțe defectuoase la sistemul de A/C, de care ei se ocupa. Adica a fost vina lor. A urmat ceva scandalau, dar nu din ala țigănesc, ci canadian (care e mai naspa 😂, chiar daca mai civilizat), iar rezultatul a fost acelasi: tot noi trebuie sa platim daca vrem sa ne reparam parchetul. Ok. Ma rog, nu-i ok, dar ati inteles. Nu e ca si cum chiar te poti lupta usor cu o companie. Pe banii tai. Efectiv bataie de cap si de joc pe banii nostri avand in vedere ca noi platim compania asta. In fine, viata la bloc!
Doar ca noi avem asigurare de casa. O asigurare pe care platim vreo 200 de dolari pe an. O nimica toata. Atatia bani am dat eu ieri pe-o pereche de ochelari la Costco, pentru ca mi i-a aruncat Cati pe astia, si-acum umblu cu televizorul spart. In fine, a sunat Bobi la asigurare, in cateva minute ne-au trimis aia un nene, care a facut o evaluare a pagubei (la momentul ala apa inca baltea pe sub parchet), a măsurat el nu stiu ce (mai tarziu veti vedea ca, intr-adevar, numai el stie ce-a lucrat pe aici), si, la final, a rupt o bucata de parchet, plecând cu scândura aia dupa el, cica sample, lăsându-ne podeaua un pic știrbă, aia fiind, de fapt, singura paguba vizibila si acum. Si acum sa va dau vestea: pe cuvantul meu, sa mor de va mint, ne-au dat aia de la asigurare bani sa ne reparam parchetul cat echivalentul unei masini decente. Jur. Ca sa intelegeti masura câștigului, ca de paguba nici nu mai poate fi vorba, e ca si cum vin eu la tine in vizita, iti sparg toarta la ceașca de cafea, si pentru asta iti dau bani sa-ti schimbi toate vasele din dulap. Cu porțelanuri. Cica avem opțiunea sa facem parchetul prin ei, doar ca sa fiu eu de mai avem ce face, ca parchetul nostru s-a facut singur, sau ne dau 85% din suma cash, sa ni-l facem noi. Sau sa ne cumparam masina LOL, cum ne zicea o colega de la job. Sau sa plecam in vacanta, cum ne ziceau prietenii, cu care am mancat o pizza aseara pe la noi. Noi n-o sa fim chiar atat de nerecunoscători si chiar o sa ne renovam la un moment dat casa cu banii astia, inclusiv parchetul! Deci, sa fie primit!
Place Nouveau 