Place Nouveau

Noi anul asta ne-am pregatit mai atipic de Paste, ca nici vremurile nu sunt tipice. Tipic, as fi stat mai mult in bucatarie. Anul asta insa am stat mai mult in sufragerie. Si in loc de copt cozonac, mi-am copt un pic mintea, cum sa tina Cati mai bine minte c-a fost Pastele. Ca am citit eu undeva, ca in perioada asta, copiii trebuie făcuți sa se simta bine, nu sa simta pe umerii lor mici povara vremurilor noastre grele. Rețetele le-am luat tot de pe internet, si chiar daca n-am frământat, tot cu mainile am lucrat. Ni le-am pus amandoua pe hartie, ea o mana mai mica, eu un pic mai mare, si ni le-am conturat, ni le-am decupat, le-am facut urechi si mustăți, pana au iesit niste iepurași foarte simpatici. Nu mai simpatici decat ea.

Si pentru ca gesturile astea crafty conteaza foarte mult pentru memoria ăstora micii, din cartonul de la o hartie igienica (!), i-am meșteșugit Catiusei si un coșuleț in care sa-si puna ouăle de Paste. Pe care anul asta le-am vopsit cu coaja de ceapa si frunze de patrunjel. N-am vrut sa mai vopsesc toate oalele din bucatarie cu solutie din aia din comert si nici sa-i dau Catiusei sa manance albușul ala cu venisoare sângerii. Sau albastrii. N-au iesit prea fotogenice, dar e prima data cand le fac asa si nici prea multa ceapa rosie n-am avut prin casa. Am facut numai 6, dintre care pe doua Catiusa le-a si spart cand le-am pus in șosetă. N-am facut mai multe ca nu ne vin musafiri. Sunt toti duși cu covidul!