Talentul de Halloween

Eu nu sunt cine stie ce cu Halloween-ul asta. N-am nimic impotriva, dar nici nu ma dau de ceasul mortii dupa costumat. Cel mult mi-as pune si eu o masca sa nu le stric si altora distractia. Anul asta e suficient sa mi-o iau ca sa sperii pe toata lumea LOL. M-am mai costumat si eu, dar nu cu ce-am vrut (ca n-am vrut), ci cu cat s-a putut. Dar chiar si cand ma costumez, am gusturi de te sperii, ca sa zic asa. Nu ma baga nimeni in seama, ceea ce pentru mine e suficient.

Dar va spun asta pentru ca, spre deosebire de mine, sunt unii de-a dreptul talentati la Halloween. Au niste costume de te lasa masca, iar cand ii vezi, reactia ti-e mai degraba de soc decat de groaza. Te uimesc cata imaginatie pot avea si cate eforturi pot depune sa devina creatii, nu doar creaturi. Ce am observat eu e ca mereu sunt aceiasi oameni, de unde concluzia mea ca au un talent aparte. La mine la job an de an se face Halloween party, iar costumele cele mai reusite sunt super premiate. Doar ca an de an aceiasi oameni le obtin. Isi mai schimba locurile intre ei, dar locul nu li-l ia nimeni. Pe mine nici cardurile alea mari de Amazon care ni se dau premiu nu ma motiveaza sa-mi bat capul, iar ei ar face-o la fel si in lipsa lor. Inca un lucru as vrea sa mai zic despre chestia asta. Costumele astea, am observat, au capacitatea de-a revela, de fapt, adevarata personalitate a cuiva. Masca te demasca. Ajungi sa cunosti oamenii mai bine cand se ascund, de fapt. De exemplu, unul dintre colegii astia mereu abonati la premiile de Halloween e, in toate celelalte zile ale anului, o persoana absolut “neinsemnata”. Il auzi doar cand, la 4:30 fix, iese pe usa si ne zice “see you tomorrow”. Abia atunci iti dai seama ca, de fapt, nici maine nu-l vei vedea, cum nu l-ai vazut nici azi. E mai introvertit de felul lui. Dar cand ii vezi costumele iti dai de fapt seama ce fire jucausa are. E imposibil sa nu te faca sa zambesti si pe el apoi sa il iubesti.

Si cu toate ca nu sunt cea mai talentata in ale Halloween-ului, nici macar cea mai amatoare, aseara am costumat si eu casa. I-am pus panza de paianjeni la lampi, azi vom scobi un dovleac, ba chiar am scobit si peretii incercand sa dezlipim un ornament pe care il lipisem aiurea, inainte de a-i citi instructiunile. Am stricat si ornamentul, am stricat si peretele. Chiar am asteptat cu nerabdare sa fac asta, desi nerabadarea mea avea mai mult legatura cu bucuria lui Cati decat cu Halloween-ul in sine. De-o saptamana ma intreaba in fiecare dimineata daca azi e vineri? Ca vineri e Trick-or-Treat la gradi si trebuie sa dea copiilor bomboanele pe care le-a pregatit inca de sambata trecuta. Iar costumul si l-a lua de vreo 3 luni. Povestea lui e funny. Sa v-o zic. Ne-am dus intr-o zi, asta vara, la Costco si aveau asa ceva. Cati le-a vazut si-a vrut si ea. Ca-i plac costumatiile si fara vreo ocazie speciala. Are cateva de printese si-ar fi in stare sa si doarma in ele, dupa ce umbla cu ele pe strada. De data asta a vrut de vrajitoare. Esti sigura?, am intrebat-o. Da. N-a fost chip s-o conving ca altele erau mai interesante. Ea voia constumul ala cu matura si witch hat. In drum spre casa ne zicea sa mergem mai repede ca ea vrea sa se schimbe in costum si sa se duca in parc. Am vrut sa mai oprim la un magazin, dar nu ne-a lasat, ca se innopteaza si ea nu mai apuca sa iasa afara. Am ajuns acasa, dar in parc n-a mai vrut, cand si-a dat seama ca pe matura aia nu se poate sui sa zboare de-adevaratelea. Ea credea ca se urca pe matura si-si ia zborul. Cred ca a fost prima mare dezamagire a vietii ei, ca in secunda doi si-a pierdut complet interesul pentru acel costum, iar eu speranta ca n-am dat pe el banii degeaba. Pana acum cateva zile cand, si uitand ca inca avem costumul ala in dulap, mi-a zis ca ea vrea sa fie witch de Halloween, ca prietena ei cea mai buna, Melanie, va fi witch. Asta ca sa nu ziceti ca nu stie sa imparta. Chiar si ideile altora :))).

Revenind la ce ziceam la inceput, am mai observat ca la faza asta cu Halloween-ul cei mai talentati costumati sunt canadienii nascuti aici, nu imigrantii. Imigrantii o fac sa nu iasa din randul lumii, dar nu ies niciodata in fata. Iar primii nici atat.

3 răspunsuri la “Talentul de Halloween”

  1. La noi pe strada deja ne-au spus ca nu vor veni cu trick or treat. Vor face copiii o mica parada in costume si cine vrea sta la capat de driveway sa se uite. Trist.

    • Nici pe aici n-o sa umble cu trick or treat. Si petrecerea nostra de Halloween a fost atipica anul asta. Concursul a fost online, cu poze, desi eram la birou cu totii, iar pizza am mancat-o fiecare la biroul lui…Socializare prin distantare.


%d blogeri au apreciat: