Pentru ca eu am o slabiciune, desi i-as zice mai degraba super-putere, avand in vedere energia pozitiva cu care ma umple, pentru mobile pictures. Si cand nu aveam telefon cu camera, caram dupa mine un aparat foto si cand ma duceam cu gunoiul. Cei care ma cunosc de mai demult, stiu asta. De fapt, e foarte posibil sa ma fi cunoscut cu lesa la gat. Fac asta din 2003, cand eram in primul an de facultate si taica-miu mi-a cumparat un Canon digital micut pentru cursul de fotografie pe care il aveam la scoala. Pe-atunci inca se invata cum sa developeaza poze in camera obscura pentru ca de aparate digitale inca nu auzisera prea multi. Cu aparatul ala am venit in Canada, unde am continuat, si mai si ca inainte, sa pozez in fiecare zi tot ce vedeam, mai ales ca acum aveam si un blog, unde le si aratam. L-am inlocuit la scurt timp cu unul mai bun, capabil sa faca close-ups (preferatele mele). Mi-am luat, de data aceasta, un Nikon, mirrorless. Era tot un aparat foto digital, dar un pic mai mare si semana foarte mult cu un DSLR. La scurt timp, mi-am luat si un DSLR, tot Nikon, cautand mereu sa pot face poze cat mai bune. Insa cu cat pozele erau mai bune, cu atat discomfortul meu crestea mai tare. Pentru ca acaretul era tot mai mare. In momentul in care au aparut telefoanele mobile cu camera foto, am renuntat treptat, treptat, la DSLR, pentru ca, desi pierdeam, din nou, din calitatea pozelor, era foarte la indemana si imi satisfacea cu usurinta nevoia organica pe care o simteam de a captura momente. Pana in momentul in care mi-am cumparat iPhone 12 Pro, din pacate, doar recent, si, pot, in sfarsit, sa topai de fericire, ca pot impaca acum si capra, si varza. Adica am recastigat calitatea pozelor unui DSLR, fara sa renunt la comfort. Ok, poate nu pot surprinde cu el un uliu pe Kilimanjaro, dar pentru mine tocmai asta nu-i ideea. Eu fac poze la lucrurile din fata mea. Iar pentru asta, iPhone 12 Pro este mai mult decat am cerut vreodata. Vorba lui Bobi, “tu ti-ai luat camera foto, nu telefon”, si, in cea mai mare masura, asa si e. Doar ca fiind smart phone, e un bonus. Pentru ca imi permite sa si postez repede ce pozez, ca asa sunt eu, simt nevoia sa impart cu lumea momentele mele de fericire. Si, pentru mine, o poza (pe care o fac eu) e un moment de fericire. In sensul acesta, contul de Instagram ma ajuta foarte mult. Nu am insistat deloc pana acum, dar intentionez ca, in timp, sa-l mai cresc. Ca sa nu mai zic ca merge mana in mana cu blogul, unde era mai putin potrivit doar sa postez o poza si atat. Mereu era nevoie de mai mult, dar o poza pentru mine e de multe ori suficieta, de aceea aveam nevoie de o platforma unde o poza singura sa se simta completa 😉
-
Urmărește
Urmăresc
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Place Nouveau 
4 răspunsuri la “De ce imi place Instagram?”
NU e aceeasi calitate . Inca nici un telefon nu poate bate un DSRL decent in ceea ce priveste calitatea , profunzimea de camp , speed . Incearca sa le printezi si sa le compari . Sunt multumitoare, handy telefoanele dar cam atat , nu le poti baga in Lightroom / Photoshop si sa scoti de la ele ce vrei …
Dar daca scopul e doar blog/ Instagram este perfect telefonul mai ales cele de noua generatie 🙂
Scopul este placerea mea first of all si ba da, iPhone 12 Pro rivalizeaza big time cu un DSLR la calitate. Si daca admit ca DSLR-ul face poze mai bune decat un iPhone 12 Pro (nu orice smart phone), diferenta este nesesizabila si calitatea comparabila, iar asta o zice si un fotograf profesionist, care chiar asta face, le compara.
https://www.jeffontheroad.com/iphone-12-pro-vs-nikon-d850-dslr-camera/
Imi place ce zice de wide angle. Cata caramida iti trebuie sa faci o poza buna wide angle cu un DSLR? Aceeasi, sau ok, aproape aceeasi calitate o obtii cu o scula pe care o tii intre degete. Eu zic ca e mare chestie si merita un second thought. Mai ales din punct de vedere al avansului tehnologic.
Din punctul meu de vedere, nu e ca si cum exista vreo competitie, care pe care. Eu am folosit toate tipurile pana acum si am ajuns la concluzia la care a ajuns si tipul din articol: ca cel mai bun aparat foto e cel pe care il ai la tine.
Stiu sloganul „ca cel mai bun aparat foto e cel pe care il ai la tine.” :)) si sunt de acord ca decat sa nu prinzi ceva poti prinde si cu telefonul ….
Landscape using iPhone’s Telephoto Camera (2X) and a 50mm prime lens on Nikon D850 – asta e o prostie . nici un fotograf care se respecta nu face landscape cu 50 mm :))
Si nici portret cu Portrait Mode 2X on iPhone 12 Pro and Nikon D850 + 50mm @ f/2.0
Dar asa cum spune el :
At the end of the day, as a professional photographer, I still need my big DSLR to achieve my clients’ expectations
…asta inseamna print si calitate pe care nu le obtii cu telefonul 🙂
In fine, ideea era ca pentru nevoia mea, de a avea mereu un aparat foto la mine cu care sa pot face poze misto, telefonul acesta e tot ce-mi trebuie. Acum daca tu tii neaparat sa fie de calitatea maxima a unui aparat profesionist, eu ma multumesc si sa am aproape calitatea unui aparat profesionist, dar sa castig mult la confort. Pentru nevoia mea este un trade fair. Cand esti un fotograf profesionist cu portofoliu de clienti, e inca funny sa te prezinti in fata lor cu un telefon, dar, cum nenea asta a continuat si incheiat: „this new iPhone makes me think that the future of mobile photography is looking very promising”. Pana la urma, probabil va fi o alta categorie de fotografie, mobile pictures castigandu-si tot mai mult statutul asta, separat, si cu nume specific.