A trecut ceva timp de cand nu mai mananc dulciuri. Nu stiu exact cat, dar mai bine de un an, de fapt, cred ca-s vreo doi. E greu sa tin socoteala pentru ca acum simt ca asa am fost dintotdeauna. Aproape ca nu stiu despre ce vorbesc. Nu le duc dorul, abia-mi amintesc zilele cand toate mesele le terminam cu ciocolata. Acum nimic nu dovedeste ca as fi fost candva dependenta de zahar, uitati-va la mine, am 45 de kg, deci pot sa nu recunosc nimic. Dar recunosc ca mai mananc inca o prajiturica sau un biscuite in fiecare dimineata la cafea. Dar doar daca mi le fac eu si stiu precis ca nu m-am scapat in ele cu zaharul. Sau cineva de incredere care stiu sigur ca nu-mi pune otrava in mancare. E singurul meu moment dulce. In rest, am renuntat de tot la desert, dar nu va imaginati ca aceasta renuntare presupune vreo frustrare din partea mea. Nu, in momentul acesta, eu nu mai am pofte sau ispite, nici cand vad dulciuri, nici cand le tin in mana sau in frigiderul din fata mea. E ca la fumat. Cine s-a lasat vreoadata de fumat, pot fuma unii si cu amandoua mainile in fata lor, ca pur si simplu, nu le poate ajunge fumul pana la nas. Deci e cam impropriu sa spun ca renunt la ceva ce nici macar nu-mi trebuie. Ba uneori, e mai mult un refuz decat o renuntare. Ca mi s-a mai intamplat sa mai gust dintr-un tort din cand in cand si mi s-a aplecat. Deci, nu ma compatimiti, ca mai vazusem prin niste comentarii cum radea o grasuta ca ce viata e aia, sa nu poti manca o ciocolata sau o inghetata cu copilul! Dar poti, poti in continuare. Doar ca nu vrei si, mai mult, nu-ti trebuie. Si-abia aia e viata, draga! Cea care e dulce oricum, nu cand te droghezi! Cat despre copil, eu n-am reusit sa nu-i dau dulciuri, dar sper ca in timp sa reusesc sa-i dau un exemplu 😉. Deci, aia cu o viata avem, e adevarata, doar ca a mea s-ar putea sa fie mai lunga 😁. In plus, eu mananc multe fructe. Cate vreau eu. Dar credeti-ma, alea nu se pun (pe mine).
Tin minte ca inainte, inaintea erei noastre, mergeam la plimbare pe bulevard la vale si ne opream toti trei la DQ (pentru cei care nu stiu, Dairy Queen) sa bagam un blizzard. Nici nu-mi trecea prin cap sa-si ia ei si eu nu. Acum nu-mi mai trece prin cap sa-mi iau si eu. Si, desi initial, am inceput sa fac asta ca sa slabesc, ceea ce, de altfel, s-a si intamplat, asta ar justifica, sincer, prea putin din efortul asta. Ca nu e greu pentru mine, v-am explicat, dar asta nu inseamna ca nu e un efort. E, in definitiv, un proces sustinut. Mie imi place sa fiu slaba, si pentru asta merita tot efortul, dar e mai mult decat atat. De cand am renuntat la zahar ma simt mai bine, mai sanatoasa, in mod paradoxal, mult mai plina de energie. Stomacul meu nu-mi mai da tot felul de stari ciudate, dimpotriva e sursa mea de buna dispozitie, si prin simplul fapt ca nu-l simt niciodata. Poate daca cineva mi-ar fi dat inainte argumentul asta, nu m-ar fi interesat pentru ca nu i-as fi inteles profunzimea, dar acum, slabitul, oricat de important ar fi pentru mine si psihicul meu, e secundar. Pe primul loc e sanatatea mea. Ca, nu-i asa? O viata avem 😉
Place Nouveau 
5 răspunsuri la “Nu mai mananc dulciuri de doi ani”
Ce aiurea e moda si viata … cand aveam 47 kg la 167cm( atat am cantarit marea majoritate a vietii , gravida in ultima zi cu fiimea deabia atinsesem 60 de kg ) ma uram … nu ma suportam atat de slaba dar pur si simplu nu aveam ce face indiferent cat mancam si ce mancam . Nici acum nu cred ca m-as place atat de slaba dar la vreo 60 m-as intoarce :))) mama ei de menopauza si pandemie. :)))
Eu nu am fost niciodata slaba de la sine. Intotdeauna a trebuit sa depun un efort in sensul asta. Nu mi-a fost niciodata greu, pentru ca din fericire nu sunt pofticioasa si mananc putin, dar daca ma scapam in mancare, cum s-a intamplat cand am fost gravida, se vedea. In sensul asta spun efort, ca nu puteam manca mult si sa fiu in continuare slaba. Dar eu nu mananc mult, ceea ce ajuta. Mananc intotdeauna cat imi trebuie, ca nici senzatia de foame n-o suport si mi se pare josnic sa te infometezi. Prin urmare, in cazul meu dulciurile, si junk-ul in general, fac diferenta. Daca nu mananc dulciuri, n-am nicio problema cu greutatea.
NU e demult un secret ca daca vrei sa slabesti, calories in < calories out. Citeam pe reddit, a facut unul experiment ad-hoc: o luna a mancat doar gummy bears dar atent sa nu depaseasca 1500 Kcal pe zi. Si a slabit. Evident, e o dieta de rahat (excuse pun ul) dar se poate slabi mancand doar zahar.
SI eu incerc sa limitez zaharul (carbs in genere) dar il numar si pe cel din fructe. Bottom line ecuatia de mai sus trebuie respectata, daca vreau sa dau jos grasimi. E si un mic 'secret' aici, cand nivelul de insulina e mai jos, corpul arde mai multe grasimi stocate. Zaharul e cel mai pacatos la a ridica nivelul de insulina, dar orice carb face asta mai mult decat proteine si grasime. The best e sa ai pauze mai mari de 12-14 ore intre niste mese, care iti va da jos nivelul de insulina si va promova la maxim folosirea grasimilor stocate.
Pt cine e interesat sa mai slabeasca (fat loss) stiintific pun aici un link despre asta https://www.youtube.com/watch?v=GqPGXG5TlZw . Ca un teaser, pe langa ce-am scris mai sus, s-a observat ca oamenii care fidget, se batzaie pe loc, se invart in camera etc ard mult mai multe calorii decat altii, regardless of diet and gym habits.
Posibil sa fie adevarat ce zici. Doar ca zaharul nu iti ofera nutrientii de care are organismul nevoie. Care e smekeria sa slabesti mancand zahar si sa-ti privezi organismul de ce are nevoie ca sa functioneze normal si sa fii sanatos? Plus ca la cate calorii are mananci f putin si sunt convinsa ca ti-e tot timpul foame. Deci asta e clar o prostie. Important e sa-i dai organismul nutrientii necesari, iar daca faci asta, zaharul va fi intotdeauna in plus. Deci ca sa slabesti sanatos ala trebuie eliminat din start.
La mine zaharul din fructe nu are niciun efect. Mananc o tona de fructe pe zi, pe langa cele doua mese, si n-am nicio treaba. Micul dejun e prajitura aia de care ziceam, dar lunch-ul si cina sunt mese seriose. Ca sa iti dau un exemplu, ieri am mancat la pranz paste cu ricotta si spanac, iar la cina doua felii de paine cu salata de vinete si rosii si un piept de pui la gratar. Adica eu chiar mananc bine cele doua mese, atat cat imi trebuie mie, nu e ca si cum ma infometez si mananc numai fructe. Doar ca fructele la mine nu se pun si sa stii ca am mai citit chestia asta si pe la altii, ca nu tin cont de fructe in alimentatie, mananca atatea cate vor si nu se ingrasa de la ele. Si in cazul meu tot asa e. Sau poate ca ai dreptate, sunt mai batzaita in general 😁 si asta ajuta.
In legatura cu pauza dintre mese, asa am citit si eu ca ar fi bine. Eu numai noaptea am realmente pauza de 12 ore, ca ultima masa e pe la 6, iar micul dejun pe la 5:30-6:00 dimineata.
Mai sunt multi alti factori in ecuatia asta Mike , nu asa simplu … varsta , menopauza , andropauza, thyroid level , stress, alcohol consum , bolile care te incapaciteaza fizic etc, etc lucruri de care trebuie sa tii cont cand hotarasti o dieta . Ideal e sa o faci împreună cu un medic . Dar e o batalie pe termen lung care merita purtata.