Eu am inceput munca full time de la birou, ceea ce ma bucura maxim. Am muncit de acasa 3 ani si nu-mi mai trebuie. Dar recunosc ca atunci cand am aflat, m-am incruntat putin pentru ca asta insemna sa imi pierd singurul privilegiul pe care muncitul de acasa mie mi-l daduse: muncitul prin casa. Puteam atunci lejer sa fac curat prin casa, iar faptul ca urma sa nu mai pot, ma speria putin. Cand imi mai spal eu buda? Asta e-ntrebarea.
Serios, asta era singurul motiv pentru care eu imi doream sa mai lucrez o zi de acasa. Asta fusese si singurul argument cu care eu negociam mental ca wfh mie sa nu-mi dea depresie. Uite ce casa curata am! In mintea mea se creea o legatura directa intre una si alta. Daca eu acum urma sa plec in fiecare zi de acasa inseamna ca urma si sa ma intorc in fiecare zi la jeg. Doar ca eu sunt mai desteapta decat creierul din capul meu. Si iata cu ce strategie am venit sa ma linistesc ca o sa am buda curata si de-acum incolo. Si in mai putin timp pe de-asupra. Pentru ca abia acum imi dau seama cat timp iroseam de fapt pe mizeria asta. Curatenia asta, pardon.
Ca sa va descriu strategia, trebuie intai sa fac un preambul. Cati a invatat sa inoate mergand la lectii de inot jumatate de ora pe saptamana. Asta a fost deschizator de ochi pentru mine. Mai ales ca la un moment dat si citisem o carte, care nu mai tin minte exact cum se numea, dar era despre slabit. Pe atunci cand inca ma preocupa subiectul. Acum sunt slaba moarta si nu mai am nevoie de asa ceva. Dar va pot confirma ca avea dreptate. Spunea ca nu e nevoie de diete drastice ca sa slabesti, ci de pasi mici, facuti in fiecare zi. La propriu si figurat. Mi-am dat seama uitandu-ma la Cati cum evolueaza de la o saptamana la alta ca de-atata timp ai nevoie sa faci minuni in viata. Jumatate de ora. Dar cu regularitate. E pure science cred, din teoria psihica. Corpului nostru nu ii place efortul. Vrea sa obtina cat mai mult cu cat mai putina energie. Jumatate de ora nu ii va da timp nici sa-si dea seama ce i se intampla, ca sa inceapa sa faca mofturi, dar acea jumatate de ora nu doar ca ne impinge mai departe catre scopul final, dar creeaza si un obicei, iar obiceiul da dependenta. In jumatate de ora, poti invata orice. Orice n-ai avut sansa, dar ai vrut si ai crezut ca e greu. In jumatate de ora poti planta paduri si citi biblioteci intregi. In jumatate de ora…poti face curat in casa. Azi baia. Nu dureaza mai mult de-atat. Maine, un sfert de ora la bucatarie. Poimaine, 10 minute de bagat haine la spalat. Si tot asa. Sunt sigura ca 10 minute mai putin pe instagram nu e mare pierdere. Totul insa sta nu in vointa, asta e deja un efort prea mare, ci in constientizarea puterii pe care o are timpul, dar de care nu stim sa ne folosim. Cand intelegem cu adevarat ce inseamna jumatate de ora in viata noastra, nimic n-o sa ni se mai para greu 💪
Place Nouveau 